Unii oameni uita ce inseamna sa fii uman. Spun unii ca sa nu ma apuc de generalizari si de etichetari. Zi de zi se ghideaza dupa propriile dorinte, interese, avaritii, fara sa-si puna macar ca ipoteza un dram de altruism. Fiecare vrea tot mai mult pentru el, azi alearga sa obtina acel "ceva", maine deja nu mai este suficient si isi continua goana dupa un nou "ceva". Nimeni nu constientizeaza pentru ca este intr-o cursa contra cronometru si detaliile sufletesti au tot mai putina insemnatate. Sa fii altruist nu inseamna sa te pagubesti de ceva. Altruismul poate fi reprezentat de un zambet indreptat catre cineva trist, o imbratisare cuiva careia i-a fost tradata increderea sau a suferit o dezamagire, o privire calda, o voce suava, o incurajare...si nu costa. Sa fie oare prea mult acum? Poate suna filosific, poate patetic, dar oamenii nu mai au timp pentru oameni.
Ce este mai ciudat e faptul ca unii oamen nici nu mai stiu cum sa reactioneze la un gest de altruism. Nu o spun dintr-un exces de ego, dar la sfarsitul week-end-ului am avut parte de o..intamplare care m-a amuzat, dar m-a si pus pe ganduri. Veneam de acasa(de la Suceava) impreuna cu, Costin si am luat cu masina doua autostopiste(o doamna si o domnisoara, probabil mama si fiica) pe un traseu destul de lung. La coborare, in Iasi am refuzat sa le luam banii si reactia a fost sa spunem..ciudata. S-au uitat tinta cateva secunde la noi, inmarmurite, cu o expresie a fetei care trada o puternica dezorientare si neincredere; a urmat "Da cum asa?" "De ce?" si "Sunteti niste oameni deosebiti". Ultima parte a contat cu mult, mult mai mult decat banii pe care i-am fi luat. La randul meu am fost un pic dezorientata de reactia doamnei si chiar am zis dupa ce ele au coborat, inca parca hipnotizate: "ok, chiar in halul asta am ajuns, ca oamenilor li se pare o ciudatenie ca cineva sa arate un pic de omenie? asta chiar e grav". Dar sa nu insist prea mult pe asta ca nu sunt acum o legiuitoare in armura dreptatii sau a umanitatii.
Totusi recomand o buna lectie de generozitate, altruism si umanitate, mai veche, dar actuala "Pay it forward". La o prima vedere poate parea un film pentru copii, dar de la ei avem multe de invatat. Te face sa te gandesti la ce conteaza cu adevarat, la ce inseamna REALIZARE.
Ar fi oare prea greu sa facem macar 2 acte de altruism pe saptamana?
Ce este mai ciudat e faptul ca unii oamen nici nu mai stiu cum sa reactioneze la un gest de altruism. Nu o spun dintr-un exces de ego, dar la sfarsitul week-end-ului am avut parte de o..intamplare care m-a amuzat, dar m-a si pus pe ganduri. Veneam de acasa(de la Suceava) impreuna cu, Costin si am luat cu masina doua autostopiste(o doamna si o domnisoara, probabil mama si fiica) pe un traseu destul de lung. La coborare, in Iasi am refuzat sa le luam banii si reactia a fost sa spunem..ciudata. S-au uitat tinta cateva secunde la noi, inmarmurite, cu o expresie a fetei care trada o puternica dezorientare si neincredere; a urmat "Da cum asa?" "De ce?" si "Sunteti niste oameni deosebiti". Ultima parte a contat cu mult, mult mai mult decat banii pe care i-am fi luat. La randul meu am fost un pic dezorientata de reactia doamnei si chiar am zis dupa ce ele au coborat, inca parca hipnotizate: "ok, chiar in halul asta am ajuns, ca oamenilor li se pare o ciudatenie ca cineva sa arate un pic de omenie? asta chiar e grav". Dar sa nu insist prea mult pe asta ca nu sunt acum o legiuitoare in armura dreptatii sau a umanitatii.
Totusi recomand o buna lectie de generozitate, altruism si umanitate, mai veche, dar actuala "Pay it forward". La o prima vedere poate parea un film pentru copii, dar de la ei avem multe de invatat. Te face sa te gandesti la ce conteaza cu adevarat, la ce inseamna REALIZARE.
Ar fi oare prea greu sa facem macar 2 acte de altruism pe saptamana?
